Diana Culic

Libertate, fericire și iubire!

Şansa.

Mintea-mi cere să mai tac. Sufletul, în schimb, îmi cântă.

Cine oare a văzut o leoaică înfrântă?

N-am intenții să mă laud şi refuz să mă mândresc,

Însă undeva, o voce, mă îndeamnă să iubesc.

N-aş sări din nou în apă, dacă n-aş ştii să înot

Însă valurile vieții, cât de mari, la mal mă scot.

Am creat ocean din lacrimi, însă culmea, în adânc,

S-a depus nisip de pace, ca un somn frumos de prunc.

M-am scăldat în idealuri, până când m-am înecat

Şi-am crezut întreaga viață că trăiesc – dar nu, de fapt.

Poate viața m-a trăit, într-un vis crezut perfect,

Însă perfecțiunea-i tristă… N-o mai vreau, să-ți zic de drept.

Labirinturi şi-nchisori mi-am creat, inconştient,

Căutând, spuneam, comori. Însă ce-am găsit? Ciment.

Numai ziduri şi betoane. Nu în alții, ci în mine,

Şi a fost nevoie mare de-un potop, creat de… Tine?

Însă bucuria-i vie, când după atâtea ploi,

Văd cum soarele răsare, ca o floare din noroi.

Unii văd în întuneric, alții nu văd nici pe zi,

Ce contează pân’ la urmă? Că ai şansa de-a mai fi.

Şansa la o zi de vară, aer crud, miros de iarbă,

Şansa la o fericire care nu va mai fi oarbă,

Şansa să te-arunci în mare şi să-mbrățişezi un val

Şansa să iubeşti din nou. Mult. Frumos. Onest. Real.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 04/08/2017 de în Uncategorized.
%d blogeri au apreciat asta: